Organizarea prin Haos reprezinta o maniera avangardista de interpretare a dinamicii organizationale. Intr-o astfel de organizare managerii introduc ei insisi perturbari in procesul de functionare, pentru a testa si experimenta permanent limitele proceselor, functiilor organizatiei dar si ale angajatilor. Organizatia devine mai permeabila la nou la schimbare si cunoastere, mult mai adaptata la dinamica contextului de afaceri si va exploata mult mai usor oportunitatile de dezvoltare. Oamenii din astfel de organizatii vor fi mult mai creativi si mai experimentati, mult mai liberi in gandire si in atitudini si vor accepta mai usor instabilitatea si incertitudinea considerand-o ca ceva firesc.
Precizare: termenul de haos nu este considerat aici sinonim cu cel de dezordine si anarhie ci inseamna o apropiere de ceea ce este natural.
Fundamentul conceptului sta in teoria haosului care postuleaza ca: prin existenta unor mici diferente intre intrarile unui sistem rezultatele nu pot fi decat impredictibile. Orice sistem natural are in esenta o functionare haotica, impredictibila. “Bataile de aripi ale unui fluture in Brazilia pot provoca o tornada in Utah.” (Lorentz). “Daca se aduna toata puterea de calcul a lumii tot nu se poate prezice cu exactitate drumul parcurs de o frunza in cadere” (Rowley). Drept urmare este ineficient sa lupti impotriva haosului natural pentru a obtine controlul pentru ca organizatiile nu functioneaza intr-un context stabil cu schimbari lente si previzibile. Prin acesta teorie se subliniaza si inabilitatea de a descoperi intr-o organizatie legitati liniare intre cauze si succes. Toata lumea a aflat cum a devenit Bill Gates putred de bogat dar nimeni nu a reusit sa il urmeze.
In organizarea traditionala se cauta formarea de structuri cat mai stabile si predictibile si cat mai putin supuse riscurilor, structuri ce sunt supuse unui inalt nivel de control. Proiectarea riguroasa a proceselor organizationale, crearea unui amplu sistem procedural, linii stricte de comanda control, legitati de tip daca-atunci creeaza mai degraba iluzia controlului asupra organizatiei. Astfel de organizari sunt artificiale, rigide si autoconservative. Organizarea prin haos propune provocarea de crize pentru ca intreaga organizatie sa invate sa-si depaseasca limitele. O astfel de organizare ar fi mai aproape de sistemele naturale: haosul este intalnit si in bataile inimii, in miscarea moleculara, in activitatea scoartei cerebrale, in alcatuirea fulgului de zapada,etc.
Teoria este sustinuta de prabusirile rapide si inexplicabile ale unor companii, de faptul ca este aproape imposibil sa gasesti o relatie cauzala intre marimea unor investitii, eforturile depuse si succesul respectivelor afaceri, intre cumulul de factori ce sunt considerati ca produc performanta si rezultatele finale. De asemenea structurile de organizare considerate optime se pot prabusi dramatic in fata unor factori insignifianti si aleatori. Ori, daca un singur factor insignifiant provoaca instabilitate avem o explicatie a insucceselor repetate ale managerilor in gandirea unor sisteme artificiale de organizare care se doresc a fi performante dar stabile si rezistente la dinamica naturala a mediului. Daca facem o analiza riguroasa a firmelor de succes vom observa ca acestea au avut caderi dramatice si schimbari majore frecvente.
Rowley si Roevens considera ca numai o organizare de tip Haos poate raspunde astazi la dinamica cerintelor si comportamentelor de cumparare ale clientilor, la inovarea permanenta si demodarea rapida a produselor si serviciilor existente, la raportul intre culturile globale si cele nationale, ca raspuns la fluctuatia personalului mai ales la niveulul talentelor si ale celor competenti.
Putem considera ca este o teorie care subliniaza neputinta oamenilor in a construi sisteme de organizare artificiale si predictibile ? Poate fi considerata si asa, insa e de retinut ideea promovata si anume: toleranta dinamicii necontrolate este o forta creativa ce aduce schimbarea. Organizarea prin Haos schimba perspectiva sub care sunt intelese nevoile organizatiilor moderne si aduce schimbari de substanta la nivelul gandirii manageriale. Managerii nu mai cauta forme optime de organizare structurala ci sisteme dinamic flexibile si inalt permeabile la nou pe care le “testeaza” in permanenta.
Bineinteles ca nu veti intalni prea usor companii care sa sustina ca sunt organizate prin Haos. Este greu sa construiesti atitudini flexibile si probabiliste pentru managerii care resimt acut nevoia de certitudine si sunt obisnuiti cu tipul de gandire de tip "daca-atunci" fara a mai consuma timp pentru experimente. In lumea afacerilor nu sunt multi patroni care sa isi doreasca sa se faca experimente pe banii lor iar succesul sa fie ... impredictibil. Sunt firme care aplica doar unele din perceptele acestui tip de organizare si doar in anumite cazuri. De exemplu, organizatiile secrete si cele de spionaj folosesc in pregatirea agentilor o astfel de abordare - le creeaza situatii de exceptie unde nimeni nu are un raspuns "corect" dar misiunea trebuie indeplinita. Exista unele companii care creeaza in anumite situatii o stare de alerta artificiala si observa comportamentul natural al angajatilor - de exemplu un proces tehnologic este in regim de avarie iar seful de schimb si inginerul nu pot fi contactati. Maniera de comportament a angajatilor, solutiile gasite, importanta care se acorda calitatii, cum este perceput riscul, cine si in ce conditii ia initiativa - toate acestea sunt surse de reflectare si de analiza care dezvolta cunoasterea in cadrul companiei. Un alt exemplu: intr-o firma de servicii aparea mereu probleme cu proiectele nefinalizate la timp. La un moment dat conducerea "a anuntat grav" ca se pierde clientul daca nu se finalizeaza un anumit proiect la doar un sfert din timpul alocat initial. Partile din proiect la care s-a renuntat pentru incadrarea in timp, dusul rece resimtit de angajati care au trebuit sa gandeasca alte categorii de solutii decat cele obisnuite, modul in care sau mobilizat unii angajati, etc. au fost un fel de "insight" sau o revelatie a managerilor de proiect ce a contribuit decisiv la cresterea eficientei tuturor proiectelor din cadrul acelei firme.
Nu trebuie sa cadem in capcana credintei ca lipsa organizarii inseamna organizare prin Haos ci din contra este un tip de organizare superioara care este permanent sub controlul mintii angajatilor, care extrag permanent semnificatii din ceea ce se experimenteaza impingand constant cunoasterea mai departe.
Concepte corelate: cultura organizationala, management stiintific, managementul calitatii totale.
Mai multe despre teoria haosului si stiintele complexitatii.
