Conceptul de leadership transformational se utilizeaza pentru a sublinia mai puternic rezultatul in timp al practicarii unui stil de conducere eficient asupra oamenilor ce sunt condusi.
In cadrul unui leadership transformational cei condusi sunt tratati cu respect si incredere, sunt consiliati si incitati sa actioneze in conformitate cu trebuintele superioare ale omului (de stima, estetice, de autodepasire si autorealizare) sa actioneze pentru interesului comun si nu a celui personal, sunt provocati permanent sa se autodepaseasca, le este stimulata dorinta de succes.
Asa cum ii spune numele oamenii se transforma cu astfel de lideri, cei condusi sunt educati in spiritul unor valori astfel incat sa se scoata „tot ce e mai bun” din ei. La o extrema se poate ajunge pana acolo incat conducatorul sau liderul transformational poate fi considerat mentor spiritual iar demersul lui ca o completare a educatiei realizata intr-o maniera directa si activa in viata profesionala sau cea sociala. La celalat pol putem avea pur si simplu oameni care reusesc sa convinga ca viziunea lor de a face lucrurile este cea corecta si cel putin pentru timp scurt sunt urmati neconditionat. Din acest punct de vedere leaderii transformationali sunt interesati atat de obiectiv cat si de „spiritul” oamenilor care actioneaza pentru atingerea acelui obiectiv.
Leadershipul transformational poate fi practicat de cei care au charisma (termen cu care se si confunda), de cei care au curajul raspunderii, cu inteligenta emotionala, empatie, calauziti de idealuri si valori, cu forta de persuasiune. Warren Benis (On Becoming a Leader - 1998) considera ca acest tip de lideri dispun de 4 competente majore:
Cei care au satisfactia sa aiba la un loc de munca un astfel de leader care transforma oamenii v-ar putea spune ca: „rusinea de a nu face un lucru bine este mult mai importanta decat orice tip de control”, „respectul pe care il primesc este mai important decat marimea salariului”, „sunt provocat permanent sa port o competitie cu mine insumi”, „la noi lucrurile se fac bine de prima oara” – observati relatia directa intre componenta de leadership si ceea ce numim cultura organizationala.
Leadershipul transformational este analizat de regula prin opozitie cu leadershipul tranzactional, respectiv cu acel tip de conducator preocupat de a-i convinge pe ceilalti sa actioneze prin intermediul oferirii de satisfactii imediate si a unor nevoi pe termen scurt (in general extrinseci). Daca leaderul transformational te convinge sa actionezi in spiritul unei idei inaltatoare, a unor idealuri corporative, stiintifice, umane, leaderul tranzactional este de tip mercantilist: „daca faci ceva vei primi altceva in schimb”.
Uzual nu se fac distinctii majore intre leadership si leadership transformational – ambii termeni subliniaza ideea de „a face oamenii sa te urmeze bazandu-se pe motivatia lor intrinseca”. Din contra, leadershipul tranzactional este mai apropiat de conceptul de „manager”, respectiv „a calcula in termeni de eficienta relatia de schimb intre conducator si cel condus”, „a motiva extrinsec pe angajati”, „a te ocupa de proceduri, metode, de termenii contractului de munca”.
Toate cursurile de leadership modern au in vedere formarea de competente ale leadershipului transformational. Astfel de lideri utilizeaza in primul rand contractul psihologic pentru formarea angajamentului afectiv.
